Gaming în 4K: GTX 1080 Ti vs. PS4 Pro

Autori: Cătălin Niţu, Cosmin Aionita | 24.07.2018
Gaming în 4K: GTX 1080 Ti vs. PS4 Pro

De-a lungul timpului am remarcat că unele dintre cele mai accesate articole publicate pe Go4games sunt cele dedicate cerinţelor de sistem necesare pentru a rula corespunzător anumite jocuri. Şi este de înţeles: gamer-ul doreşte să afle sistemul necesar pentru a putea să se bucure de jocurile preferate, chiar dacă va fi nevoit să renunţe la unele detalii sau să scadă rezoluţia pentru a le rula fluent. Şi totuşi, având în vedere că am intrat în plină epocă Ultra-HD, ne-am gândit să privim problema şi din perspectiva opusă: gaming-ul la detalii maxime, în rezoluţie 4K, fie că vorbim de PC sau de console.

Ferite până acum ceva ani de semnele de întrebare legate de rezoluţii sau nivel al detaliilor, consolele au devenit din ce în ce mai apropiate de PC-uri şi din acest punct de vedere: noile PlayStation 4 Pro şi Xbox One X ating rezoluţiile-ţintă folosind modalităţi ingenioase, anumite titluri mergând până la a oferi multiple opţiuni de afişare, cum ar fi 4K cu un framerate de 30 de cadre pe secundă sau 1080p cu 60fps. Cu alte cuvinte, mai multe opţiuni oferite utilizatorilor, deci o experienţă cât mai apropiată de gusturile acestora. Totuşi, pentru acest “experiment”, ne-am propus să atingem punctul maxim în ceea ce priveşte calitatea grafică, mizând întotdeauna pe modurile de afişare ale consolei ce prioritizează rezoluţia în detrimentul cadrelor pe secundă.

Şi pentru că tot a venit vorba de console, “tabăra” acestora din acest test este reprezentată de un model PlayStation 4 Pro cu un hard disk de 1TB (modelul CUH-7016B), de departe cea mai populară consolă capabilă de rezoluţii 4K comercializată oficial la noi în ţară. Unii dintre voi vor afirma că puterea reală a hardware-ului inclus de Sony în acest model de PS4 nu este suficientă pentru a reda jocuri pretenţioase în rezoluţie nativă 4K (3840×216), iar acest lucru este cât se poate de adevărat.

Totuşi, după cum am văzut cu jocuri precum God of War sau Horizon: Zero Dawn, producătorii s-au obişnuit să folosească anumite metode de upscaling ingenioase, cum ar fi redarea checkerboarded (închipuiţi-vă pixelii ecranului drept o tablă de şah, în care doar pătrăţelele albe sunt renderizate prin metode clasice, informaţiile afişate în pătrăţelele negre fiind estimate pe baza cadrelor afişate anterior), deosebit de eficiente pentru a aproxima nivelul calitativ al unei imagini 4K native.

Înainte de a scoate din ecuaţie o astfel de metodă alternativă de a atinge rezoluţii înalte, ar trebui să aruncaţi o privire în trecutul nu foarte îndepărtat, când, tot prin intermediul jocurilor de consolă, au fost introduse metodele de antialiasing efectuate prin post-procesarea imaginii (cum ar fi MLAA în God of War III), acestea înlocuind, aproape în totalitate, metodele învechite precum MSAA sau FSAA (bazate pe renderizarea imaginilor la rezoluţii superioare şi apoi micşorarea acestora până la rezoluţia afişajului). Prin astfel de optimizări inteligente, resurse relativ limitate pot fi utilizate pentru a atinge un nivel vizual superior.

Bineînţeles, există şi varianta “fără compromisuri”, reprezentată de hardware-ul extrem de puternic existent pe PC. Cu alte cuvinte, forţa brută poate depăşi aproape orice “obstacol” software, o astfel de abordare fiind totuşi destul de costisitoare. Spre exemplu, pentru sistemul nostru de test, am folosit un procesor Intel Core i7 6700, 16GB RAM şi o placă video GIGABYTE AORUS EXTREME EDITION GeForce GTX 1080 Ti. Totuşi, nu ne-am propus să analizăm costurile, ci experienţa high-end oferită de o astfel de configuraţie, în comparaţie cu ce poate oferi o consolă.

De asemenea, departe de noi gândul de a compara “la milimetru” framerate-uri, timpi de încarcare sau alte elemente de acest tip. Ne-am concentrat pe conceptul experienţei de joc la rezoluţie 4K, cu toate detaliile împinse la maximum. Astfel, am ales patru dintre cele mai populare, dar şi arătoase jocurile multiplatform ale momentului (Rise of The Tomb Raider, DOOM, Final Fantasy XV şi Star Wars: Battlefront II) şi le-am rulat la nivelul de detalii maxim oferit de cele două platforme (am activat inclusiv NVIDIA GameWorks, unde a fost cazul). În cazul PC-ului, nu am recurs la tool-uri externe ce permit “injectarea” altor tipuri de antialiasing sau efecte de post-procesare, preferând experienţa standard gândită şi oferită de producătorii jocurilor. Pentru ambele platforme am folosit cele mai recente update-uri de software şi drivere existente la momentul actual.


Rise of The Tomb Raider

PC (GeForce GTX 1080 Ti) 4K PlayStation 4 Pro 4K

Rise of The Tomb RaiderRise of The Tomb Raider

Rise of The Tomb RaiderRise of The Tomb Raider

Rise of The Tomb RaiderRise of The Tomb Raider

Rise of The Tomb RaiderRise of The Tomb Raider


DOOM

PC (GeForce GTX 1080 Ti) 4K PlayStation 4 Pro 4K

DOOMDOOM

DOOMDOOM


Final Fantasy XV

PC (GeForce GTX 1080 Ti) 4K PlayStation 4 Pro 4K

Final Fantasy 15Final Fantasy 15

Final Fantasy 15Final Fantasy 15


Star Wars: Battlefront II

PC (GeForce GTX 1080 Ti) 4K PlayStation 4 Pro 4K

Star Wars Battlefront 2Star Wars Battlefront 2

Star Wars Battlefront 2Star Wars Battlefront 2


CALITATEA IMAGINII ŞI NIVELUL DETALIILOR

Era limpede faptul că o imagine 4K nativă va fi mereu superioară uneia construită printr-o metodă de upscaling, indiferent de complexitatea acesteia. Acest lucru este evident mai ales în DOOM sau Star Wars: Battlefront II, unde consola afişează un semnal 4K upscalat de la o rezoluţie internă 1440p, respectabilă de altfel, dar incomparabil mai slabă calitativ decât 4K-ul nativ de pe PC.

Totuşi, în Rise of The Tomb Raider, puteţi observa cât de eficientă este metoda de upscale de tip checkerboard, aceasta reuşind să produca rezultate comparabile cu 4K-ul nativ. Mai ales când sunt admirate de la distanţa obişnuită de privire a TV-ului, semnificativ mai mare faţa de cea a unui monitor plasat pe birou.

De asemenea, pe lângă apariţia unor efecte suplimentare (cum ar fi umbrele vegetaţiei din Star Wars: Battlefront II), un alt avantaj evident al PC-ului este reprezentat de texturile de rezoluţie superioară, precum şi de nivelul de filtrare anisotropică a acestora. Spre exemplu, şoseaua din Final Fantasy XV Windows Edition este mult mai detaliată şi clară, chiar şi la distanţă, faţă de cea din versiunea pentru PS4 a jocului.

O consolă precum PlayStation 4 Pro rămâne însă o opţiune decentă pentru cei care vor să atingă un nivel vizual superior, fără a face însă o investiţie foarte costisitoare. Un alt avantaj al consolei ar putea fi suportul pentru HDR (High Dynamic Range), dezactivat însă în acest test pentru a obţine imagini comparabile, dar şi din cauza faptului că aceasta tehnologie nu s-a standarizat încă pe PC, neexistând nici foarte multe modele de monitoare compatibile şi nici suport software adecvat (Windows în sine încă are probleme cu afişajul HDR).

Când vine vorba însă de nivelul grafic maxim posibil în jocurile din ziua de astăzi, PC-ul nu are rival, cu condiţia să investiţi în componente de calitate. Cu alte cuvinte, zicala “obrazul subţire cu cheltuială se ţine” este cât se poate de valabilă şi în acest domeniu.

PERFORMANŢA

Fără a scădea din meritele calităţii imaginii, în lipsa un framerate considerat jucabil, atingerea unor rezoluţii de genul 4K se poate dovedi inutilă. Din fericire, configuraţia noastră de PC s-a descurat onorabil, titluri precum DOOM sau Star Wars: Battlefront II fiind perfect jucabile. Lucrurile nu au stat la fel de bine în Rise of The Tomb Raider, unde, folosindu-se nivelul maxim al setărilor grafice oferite de joc, framerate-ul a oscilat deranjant de mult chiar şi atunci când a fost folosită tehnologia G-Sync. Totuşi, lucrurile nu sunt atât de grave, scăderea cu o treapă a nivelului de antialising din joc rezultând într-un framerate adecvat.

Din acest punct de vedere, consola a fost o idee mai constantă, atât DOOM, cât şi Star Wars: Battlefront II pastrând framerate-ul fluent caracteristic titlurilor proiectate pentru a fi redate la 60 de cadre pe secundă, chiar dacă, ocazional, şi-au mai făcut aparitia şi mici scăderi de framerate. În Final Fantasy XV şi mai ales în Rise of The Tomb Raider, framerate-ul de numai 30fps duce la o experienţă de joc mult mai constantă. Ambele jocuri beneficiază şi de moduri de afişaj axate pe performanţă, însă analiza acestora nu a reprezentat scopul nostru.

Cu alte cuvinte, obţinerea unei experiente de joc optime, la detalii maxime şi în rezoluţie 4K, se poate dovedi o sarcină deosebit de solicitantă chiar şi pentru un sistem PC compus din componente performante. Evident însă, PC-ul este versatil, existând oricând posibilitatea de a dezactiva anumite elemente grafice (cum ar fi nivelurile avansate de antialiasing) pentru a obţine compromisul ideal între o calitate a imaginii de invidiat şi un framerate pe măsură. De asemenea, în timp ce consolele actuale sunt limitate la un framerate de 60 de cadre pe secundă, PC-ul poate urca mai sus graţie ratelor de refresh superioare prezente pe monitoarele de gaming actuale, oferind o experienţă net superioară în anumite titluri.

ALTERNATIVA ULTRAWIDE

Pe PC, o alternativă la afişajele 4K actuale (scumpe şi, în majoritate, limitate in ceea ce priveşte rata de refresh) sunt monitoarele ultrawide, cu aspect ratio de 21:9 (faţă de clasicul 16:9), cum ar fi ASUS ROG Swift PG348Q, testat de colegii de la Go4it. Sigur, un astfel de display nu oferă 4K nativ, însă rezoluţia de 3440×1440 poate veni cu alte beneficii: performanţă sporită, păstrând detaliile maxime în jocuri (~5 milioane de pixeli sunt mai uşor de procesat decât cei peste 8 milioane aferenţi rezoluţiei 4K), precum şi un câmp de vedere mai larg, foarte avantajos în anumite jocuri (după cum puteţi observa şi din imaginile de mai jos). Aspectul ultrawide poate fi deosebit de util şi atunci când aveţi de lucru (nu toţi doar ne jucăm), mai multe ferestre şi unelte putând fi accomodate pe un astfel de monitor.

Totuşi, şi nu doar când vine vorba de gaming, trebuie luat în considerare şi faptul că există în continuare numeroase aplicaţii neoptimizate pentru un astfel de afişaj: spre exemplu, clipurile de pe YouTube vor fi afişate fullscreen cu bare negre în laterale. În ceea ce priveşte gaming-ul, majoritatea titlurilor actuale (printre care şi cele patru testate de noi) oferă suport pentru un astfel de aspect ratio, însă acesta, de multe ori, este incomplet. Spre exemplu, chiar dacă gameplay-ul propriu-zis nu are de suferit, secvenţele cinematice din jocuri precum Rise of The Tomb Raider, Star Wars: Battlefront II sau Final Fantasy XV vor fi afişate tot în 16:9, cu benzi negre.


Rise of The Tomb Raider

PC (GeForce GTX 1080 Ti) 4K PC (GeForce GTX 1080 Ti) 3440×1440

Rise of The Tomb RaiderRise of The Tomb Raider

Rise of The Tomb RaiderRise of The Tomb Raider

Rise of The Tomb RaiderRise of The Tomb Raider

Rise of The Tomb RaiderRise of The Tomb Raider


DOOM

PC (GeForce GTX 1080 Ti) 4K PC (GeForce GTX 1080 Ti) 3440×1440

DOOMDOOM

DOOMDOOM


Final Fantasy XV

PC (GeForce GTX 1080 Ti) 4K PC (GeForce GTX 1080 Ti) 3440×1440

Final Fantasy 15Final Fantasy 15

Final Fantasy 15


Star Wars: Battlefront II

PC (GeForce GTX 1080 Ti) 4K PC (GeForce GTX 1080 Ti) 3440×1440

Star Wars Battlefront 2Star Wars Battlefront 2

Star Wars Battlefront 2Star Wars Battlefront 2