Iron Man VR Review: I AM IRON MAN

Autor: Cătălin Niţu | 02.07.2020
Iron Man VR Review: I AM IRON MAN

Am asistat de-a lungul timpului la multe încercări de a adapta benzile desenate și filmele cu Iron Man la jocuri video. Până acum, Iron Man a reușit să strălucească doar în titluri în care nu el era personajul principal, în timp ce jocurile dedicate lui au fost de multe ori adaptări stângace ale filmelor. Acelea nu reușeau să capteze esența personajului și nici nu aveau bugetul necesar pentru a livra un produs comparabil cu producțiile de top ale industriei. Din aceste motive, ideea unui „Iron Man VR” probabil că nu este atrăgătoare de la început, mai ales când luăm în considerare posibilele limitări pe care acest tip de joc le-ar putea întâmpina. Se pare însă că aparențele pot fi înșelătoare, iar restricțiile pot deveni uneori chiar avantaje.

Grafica nu este unul dintre avantajele Iron Man VR

Trebuie să spun de la început că, din punct de vedere grafic, Iron Man VR nu este un joc foarte avansat. Aș dori să abordez acest subiect acum pentru că este probabil lucrul de care se vor lovi imediat cei care vor privi capturile de ecran. Nu avem de-a face cu un titlu blockbuster cu grafică realistă. Ba chiar nici rezoluția nu pare să fie la un nivel foarte înalt, chiar și comparată cu ceea ce poate afișa casca PSVR. Mediile de joc sunt uneori detaliate, în special interioarele, în timp ce unele spații deschise sunt extrem de simpliste. Măcar personajele, care apar în secțiunile mai liniștite ale jocului, sunt bine realizate și foarte bine interpretate de actori.

Iron Man VR suitcase

Dacă ești dispus să treci peste acest „hop”, experiența din Iron Man VR ar putea fi una dintre cele mai distractive de pe platforma PlayStation VR. Studioul Camouflaj și-a propus să creeze un joc single player „complet” în realitate virtuală și nu vreo colecție de mini games sau o demonstrație tehnologică. Iron Man VR are o „campanie” completă de aproximativ 7-8 ore, pe parcursul căreia spune o poveste surprinzător de interesantă, chiar dacă destul de previzibilă. Portretizarea personajelor și referințele vor fi cu siguranță un deliciu pentru fanii benzilor desenate Marvel, dar și pentru fanii filmelor, întrucât jocul stă undeva la granița dintre cele două medii de divertisment.

Pe de-o parte, Iron Man VR nu este direct legat de nicio altă poveste mai veche cu Iron Man, creatorii fiind liberi să creeze un fir narativ propriu. Pe de altă parte, este greu să nu observi inspirația de pe marele ecran atunci când Tony Stark vorbește. Ba chiar și actorul Josh Keaton pare că încearcă, și de multe ori chiar reușește, să îl imite pe Robert Downey Jr. Indiferent dacă acesta este sau nu un „Tony” original, calitatea prestației este incontestabilă, iar ceilalți membri ai distribuției fac o treabă la fel de bună.

Bine, bine, grafica… OK pe alocuri dar simplistă, voci bune, poveste cat de cât originală, dar voi sunteți aici ca să aflați cum este JOCUL. Ei bine, în Iron Man VR, tu ești Iron Man. Și când zic TU, nu mă refer la faptul că ai un personaj numit Iron Man pe care îl controlezi. Nu! Tu, folosind o cască de realitate virtuală, devii Iron Man. Știu că poate părea clișeu și ceva parcă desprins dintr-o reclamă, dar jocul ăsta chiar te face să zici „I AM IRON MAN”, după care te aștepți să pornească faimoasa piesă omonimă a trupei Black Sabbath.

O utilizare inteligentă a limitărilor tehnologice ale PSVR și Move

Pentru a putea crea această iluzie, cei de la Camouflaj au folosit extrem de inteligent resursele pe care le-au avut la dispoziție. Și aici mă refer în primul rând la controlul jocului. Pentru că un controller DualShock 4 nu ar fi oferit experiența autentică pe care aceștia doreau să o creeze, au ales să ofere control exclusiv prin intermediul controllerelor PlayStation Move. Dar acestea au la rândul lor limitări. De exemplu, nu au stick-uri analogice. Cum creezi un joc în care ai libertate deplină de a zbura prin niveluri, în orice direcție, dar fără stick-uri analogice? Păi simplu: faci ca Iron Man.

Practic, fiecare controller Move devine una din mâinile personajului. Iron Man are propulsoare în mâini și picoare, pe care le folosește pentru a controla direcția, așa că fix asta faci și tu. Atunci când propulsoarele sunt orientate în jos, Iron Man (adică tu) se ridică de la sol, atunci când propulsoarele sunt orientate către spate, Iron Man începe să se miște înainte. Desigur, accelerația este controlată individual pentru fiecare propulsor (stânga și dreapta) cu triggerele de pe controllere, iar direcția de zbor este controlată cu o combinație de propulsoare, butoane de pe controller și cu mișcări ale capului. Poate părea complicat la prima vedere, dar nu este deloc așa. Este una dintre cele mai naturale scheme de control din VR de până acum și una dintre cele mai confortabile. Iar setările de confort ajută mult. Poți opta pentru întoarcere la câteva grade secvențial sau continuu la apăsarea butoanelor, în funcție de preferințe.

Pentru un joc în care ai libertate de mișcare la 360 de grade prin niveluri, la viteză mare, Iron Man VR este extrem de confortabil. Ba chiar am jucat multe ore în șir fără să am probleme de amețeală sau greață, ceva ce în alte titluri, considerate confortabile, nu aș fi putut face. Este unul dintre puținele jocuri în care am luat pauze pentru că oboseam fizic, nu pentru că aș avea probleme din cauza experienței VR. Ajută foarte mult și faptul că nu te poți înclina la un unghi, nu poți face un barrel roll și nici nu poți face alte acrobații aeriene.

Jocul este structurat pe capitole, iar fiecare capitol în parte este de obicei împărțit într-o parte de „poveste”, în care poți explora casa lui Tony Stark prin teleportarea în câteva locuri predefinite, sau laboratorul lui. Tot aici poți dezvolta noi upgrade-uri pentru armura lui Iron Man, modelul Impulse, dezvoltat special pentru acest titlu. Ai la dispoziție mai multe arme secundare, cât și upgrade-uri pasive. Beneficiezi de mai multe tipuri de rachete și grenade pe care le poți lansa, două tipuri de „repulsoare”, laserele cu care Iron Man trage din palmă și cateva perk-uri care îți îmbunătățesc anumite abilități. Punctele de upgrade-urile le câștigi din misiuni, în funcție de performanța obținută pe baza dificultății, combo-urilor și durata de timp necesară pentru a duce misiunea la bun sfârșit.

Structura poveștii este complet liniară, iar cele câteva secvențe în care ai de ales răspunsuri în numele lui Tony Stark nu afectează cu nimic povestea. Jocul încearcă să creeze iluzia unei alegeri atunci când te lasă să decizi care va fi următoarea misiune, însă acele secvențe sunt simple „time trials” inserate între câteva misiuni principale.

Un sistem de luptă care te face să te simți ca Iron Man… în VR

Odată ce alegi unde să mergi însă, ai parte de o misiune completă, cu diverse obiective și mai multe lupte succesive, ce au loc în spații deschise. Fie că ești la zeci de mii de metri în aer și protejezi nava SHIELD de un atac, fie că zbori deasupra orașului Shanghai încercând să protejezi cetățenii, vei avea libertate aproape deplină de mișcare. Desigur, există limite desemnate drept „spațiul misiunii”, dar te poți plimba liber prin ele, ba chiar poți ateriza oriunde.

Și dacă controlul de zbor este bine pus la punct, era probabil destul de greu pentru producători să greșească controlul în lupte. Este de ajuns să ridici mâinile în față pentru a trage cu Repulsoarele și să întinzi mâna în față cu palmele în jos pentru a activa armele secundare. În funcție de forma țintei de pe ecran știi exact cu ce armă tragi în fiecare moment, iar fiecare mână trage independent de cealaltă. Poți astfel să țintești si să tragi cu câte patru arme aproape simultan.

Unii inamici au însă nevoie de o „atingere mai personală”, așa că pumnii lui Iron Man vor fi de asemenea necesari din când în când. Este de ajuns să ții apăsat pe butonul de atac de pe controller până când apare o țintă de lock-on pe cel mai apropiat inamic și să faci un gest de croșeu către inamic pentru o lovitură de pumn, care poate apoi fi urmată de alte două lovituri succesive, pentru un combo nimicitor.

La început, jocul poate părea extrem de complicat, iar toate aceste noi concepte de control laolaltă te pot induce ușor în eroare. Deja de la misiunea a treia însă, ajungi să îți dai jos „roțile ajutătoare” și să intri într-un „flow” greu de descris. Ajungi să zbori cu o mână, tragi cu cealaltă, faci un combo de trei pumni, te ferești de un atac și mai execuți din când în când și câte un Ground Pound (atac din aer cu pumnul către inamicii de la sol), fără să te mai gândești la ce face fiecare buton și cum se execută fiecare mișcare. Totul devine natural și aici reușește Iron Man VR să își arate cu adevărat „valoarea”. Și ca să fie totul complet, ai la dispoziție și o rază nimicitoare, un soi de „ultimată”, care se încarcă pe parcurs și care poate distruge orice inamic în doar câteva secunde.

Din păcate, diversitatea inamicilor și misiunilor nu este la un nivel foarte ridicat. Există doar câteva feluri de inamici, majoritatea drone cu diverse abilități, iar povestea, care oricum nu este extrem de lungă, se întoarce în cele câteva locații de mai multe ori. Puțină diversitate nu ar fi stricat deloc. Există și câteva lupte cu boși, interesant construite, având în vedere că folosesc mecanici și tipuri de atac diferite față de cele ale inamicilor obișnuiți, dar sunt prea puține la număr, iar diversitatea boșilor este redusă. De exemplu, te lupți cu antagonistul principal de trei ori pe parcursul jocului.

Și totuși, chiar și în momentele în care pare repetitiv, chiar și cu grafica puțin prăfuită și cu o durată scurtă de joc, Iron Man VR reușește ceea ce multe jocuri au încercat și au eșuat. Creează o experiență de joc în care preiei controlul armurii lui Iron Man și nu este ceva plictisitor. Probabil că de aceea, producătorii au integrat și mai multe misiuni de tip time trial și combat trial, care pot fi accesate chiar și după terminarea jocului, întrucât mecanicile de joc sunt extrem de bine puse la punct.

Prea multe ecrane de încărcare

Ce nu este la fel de bine pus la punct în joc este latura sa tehnică. Aici ar putea fi și vina parțială a motorului grafic Unity, care este cunoscut pentru diverse probleme pe consolele PlayStation 4. Și vorbesc în principal despre timpii de încărcare foarte lungi. O misiune poate fi împărțită în două sau trei secțiuni (de obicei una de poveste și una sau două de gameplay), iar între ele apare mereu un ecran de încărcare. Ba chiar și dacă „mori”, încărcarea unui checkpoint este foarte lungă. Și am jucat pe un PlayStation 4 Pro, nu pe consola de bază.

De altfel, în anumite momente cu foarte multe efecte pe ecran am observat foarte rar și câteva scăderi de framerate, care trec repede și care nu dezorientează jucătorul. Desigur, nu ar fi un review despre un joc de PSVR dacă nu aș menționa faptul că Move-urile au cam ajuns la limitele lor tehnologice și că ar trebui înlocuite cu ceva mai modern. Funcționează bine în Iron Man VR și nu afectează negativ experiența de joc, dar modul de tracking, acuratețea senzorilor și poziționarea butoanelor necesită cu siguranță un upgrade.

Recomand însă Iron Man VR? Cu siguranță! Dacă ai un PlayStation VR probabil că așteptai următorul joc „must have” pentru platformă. Dacă ești și fan Marvel sau specific Iron Man, cu atât mai bine. Chiar și cu toate minusurile precum grafica nu foarte detaliată sau ecranele de încărcare lungi, titlul de față este unul dintre puținele care creează cu succes iluzia că ești un super erou. Asta poate fi atât o dovadă că tehnologia VR poate să facă mult mai mult decât credeam în urmă cu câțiva ani, dar și că studioul Camouflaj a știut cum să profite din plin de avantajele și limitările pe care aceasta le oferă. Probabil că Iron Man VR nu este jocul care te va convinge să cumperi un PSVR, dar nu este nici pe departe un titlu care ar trebui ignorat.

Maneater Review
– Joc furnizat pentru review de Sony Interactive Entertainment Europe –
Părţi pozitive
  • Creează cu succes iluzia că ești în costumul lui Iron Man
  • Control foarte bine pus la punct, în ciuda tehnologiei depășite din PlayStation Move
  • Poveste decentă și personaje bine conturate și interpretate de actori
  • Un sistem de upgrade-uri simplu pentru personalizarea experienței de joc
Părţi negative
  • Grafică sub nivelul la care ne-am aștepta în 2020
  • Ecrane de încărcare foarte lungi
  • Spații de joc care se repetă de multe ori
  • Puțină varietate în rândul inamicilor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *